Se aplică pasaportul produsului și pentru micile întreprinderi?
Chiar și micile întreprinderi sunt supuse obligației de pasaport
Da, obligația de a furniza un pasaport digital al produsului se aplică în principiu și micilor întreprinderi. ESPR (Regulamentul (UE) 2024/1781) leagă obligația de produsul adus pe piață, nu de dimensiunea întreprinderii care o face. O persoană fizică autorizată care importă îmbrăcăminte care se încadrează în prima act delegat se confruntă în principiu cu aceeași sarcină ca o marcă internațională de îmbrăcăminte. Articolul 22 din ESPR, care se referă în mod specific la micile și mijlociile întreprinderi, nu reglementează nicio scutire de la acea sarcină. El reglementează sprijinul: măsuri prin care micile întreprinderi sunt ajutate să respecte cerințele, nu o excepție de la cerințele în sine.
Pentru cine se aplică și ce nu reglementează articolul 22
Obligația de pasaport afectează producătorii, importatorii și companiile private-label care aduc pe piața UE îmbrăcăminte sau produse textile care se califică — indiferent de numărul de angajați sau cifra de afaceri a acelei întreprinderi. Articolul 22 în sine nu este o prevedere care spune "sub o anumită scară aceasta nu se aplică". Este o prevedere care le cere statelor membre și Comisiei să sprijine micile și mijlociile întreprinderi în respectarea cerințelor de ecodesign, de exemplu cu informații, asistență tehnică sau alte măsuri de sprijin. Ceea ce nu rezultă din aceasta: un prag de cifră de afaceri, un prag de personal sau o categorie de "mic business" exceptată de la obligație. Cine caută un asemenea prag în ESPR în sine, nu-l va găsi în articolul 22. Dacă o întreprindere specifică se încadrează în obligație depinde de produsul pe care îl aduce pe piață și de actul delegat care se adoptă pentru acel grup de produse — nu de dimensiunea întreprinderii.
Data nu este încă fixă, dar ordinea este
Nu există încă o dată fixă de intrare în vigoare a obligației de pasaport pentru îmbrăcăminte. Ceea ce este fixat este planificarea conform planului de lucru al Comisiei Europene pentru ESPR: actul delegat pentru textile este așteptat în jurul anului 2027, iar în cadrul acestuia îmbrăcămintea cu optzeci la sută sau mai mult fibre textile ca prima categorie. Micile întreprinderi se află în aceeași ordine ca și întreprinderile mari — nu există nicio indicație că micile întreprinderi vor obține o dată de intrare în vigoare mai târzie decât cea a marilor întreprinderi. Până la publicarea actului delegat, nimeni nu are o obligație concretă să furnizeze deja un pasaport; totuși este clar la ce grup de produse se lucrează în primul rând. Imediat după publicarea actului delegat, data va fi actualizată pe această platformă.
Ce înseamnă aceasta pentru o mică întreprindere, pas cu pas
Cine conduce o mică întreprindere și aduce pe piață îmbrăcăminte sau textile, poate aborda problema în această ordine. În primul rând: să verifice dacă este vorba de îmbrăcăminte care se încadrează în primul act delegat, adică cu optzeci la sută sau mai mult fibre textile — aceasta determină urgența, nu dimensiunea întreprinderii. Apoi: să nu presupună că scara mică înseamnă automat scutire, pentru că acea excepție nu se găsește în regulament. După aceea: să urmărească ce sprijin devine disponibil în temeiul articolului 22 — gândiți-vă la asistență tehnică, informații sau orientare special configurate pentru întreprinderile mai mici, de exemplu prin intermediul unei organizații profesionale sau al organului de implementare național. În final: să identifice din timp ce date despre produse (material, origine, compoziție) sunt deja disponibile, pentru ca asamblarea unui pasaport mai târziu să fie mai puțin costisitoare — aceasta este ceva ce o mică întreprindere poate pregăti la fel de bine ca o mare întreprindere, și unde dimensiunea organizației nu trebuie să fie un obstacol.
Unde se găsește: articolul 22 ESPR
Faptul că întreprinderile mici și mijlocii nu sunt exceptate, dar au dreptul la măsuri de sprijin, rezultă din articolul 22 al ESPR (Regulamentul (UE) 2024/1781), intitulat "întreprinderi mici și mijlocii". Acel articol tratează rolul statelor membre și al Comisiei în orientarea întreprinderilor mai mici, nu despre o sferă de aplicare diferită a cerințelor produsului în sine. Sfera de aplicare a obligației — ce produse, și deci ce întreprinderi, se încadrează în aceasta — rezultă din actul delegat pe grup de produse, nu din articolul 22.
Ce de făcut
Cine dorește să se pregătească acum, ar fi mai bine să înceapă prin inventarierea compoziției materialelor propriei linii de îmbrăcăminte — în special dacă și unde produsele depășesc optzeci la sută din fibre textile — și să înregistreze aceasta pentru a fi ușor de preluat mai târziu într-un pasaport. Pentru starea actuală a actului delegat și o eventuală dată de intrare în vigoare, această pagină este punctul de plecare: de îndată ce vor fi noutăți, acestea vor fi actualizate aici.
Unde se bazează aceasta
Regulamentul în sine se află pe EUR-Lex. Facem referință la fiecare afirmație; nu trebuie să ne credeți.
Ce trebuie să faceți în mod concret
Ce se așteaptă de la dumneavoastră
Articolul 22 din ESPR (Regulamentul (UE) 2024/1781) ține seama de întreprinderile mici și mijlocii, dar aceasta nu înseamnă că există o scutire generală pentru îmbrăcăminte și textile. Regulamentul îi dă Comisiei Europene sarcina de a ține seama de poziția întreprinderilor mici și mijlocii în actele delegate, de exemplu prin perioade de tranziție mai lungi, sarcini administrative mai ușoare sau măsuri de sprijin. Ceea ce înseamnă concret pentru îmbrăcăminte și textile devine clar abia odată ce actul delegat pentru acel grup de produse este publicat. Consultați pentru explicația mai amplă asupra acestui mecanism ce este un act delegat și de ce acesta determină ce trebuie să se întâmple.
Verificarea dacă întreprinderea se încadrează în grupa țintă a regulamentului
O întreprindere cu 10 până la 100 de angajați care pune îmbrăcăminte sau textile pe piața europeană se încadrează în principiu în domeniul de aplicare al ESPR odată ce actul delegat pentru acel grup de produse intră în vigoare — dimensiunea întreprinderii nu schimbă nimic în privința aceasta. Din punct de vedere practic, aceasta înseamnă că o întreprindere mică sau mijlocie nu se poate baza pe ipoteza că regulile se aplică doar pentru marcile mari. Produsele care se încadrează exact în regulament sunt descrise pe pagina despre care produse din industria îmbrăcămintei și textilelor se încadrează în ESPR.
Urmărirea dacă sunt incluse dispoziții specifice pentru IMM
Articolul 22 obligă Comisia ca atunci când elaborează acte delegate să ia în considerare dacă sunt necesare cerințe adaptate, termene mai lungi sau instrumente de sprijin pentru participanții mai mici pe piață. Pentru o întreprindere de această dimensiune, aceasta înseamnă că este oportun să urmărești textul final al actului delegat pentru îmbrăcăminte și textile odată ce acesta este publicat, în loc să faci deja acum ipoteze despre excepții. Cronologia prevăzută și starea de progres privind acel act sunt prezentate pe pagina despre când pasaportul de produs devine obligatoriu pentru îmbrăcăminte și textile.
Totuși, fi pregătit cu informații de bază despre produse
Chiar dacă vor exista în viitor dispoziții adaptate pentru întreprinderile mai mici, informațiile de bază despre materiale, origine și compoziție rămân necesare pentru a elabora un pasaport. Pentru o întreprindere de această dimensiune, aceasta înseamnă că este practic să verifici deja acum ce date sunt disponibile la propriul manufacturer sau furnizor, pentru ca să nu apară rămânere în urmă atunci când obligația intră efectiv în vigoare. O imagine de ansamblu a ceea ce cuprinde un pasaport se găsește pe pagina despre ce este de fapt un pasaport digital pentru produse de îmbrăcăminte și textile.
Evaluarea dacă eventualele cerințe mai ușoare se aplică propriilor produse
O posibilă ușurare pentru întreprinderile mici și mijlocii într-un act delegat se aplică de obicei unei anumite categorii de produse sau unei anumite faze a obligației, nu automat pentru întregul sortiment al unei întreprinderi. O întreprindere care lângă îmbrăcăminte vinde și accesorii, îmbrăcăminte de lucru sau textile pentru interior face bine din punct de vedere practic să verifice pentru fiecare grup de produse dacă o posibilă excepție se aplică. Această deosebire apare din nou pe paginile despre pasapoarte digitale pentru pantofi, genți și curele, pasapoarte digitale pentru îmbrăcăminte de lucru și uniforme și pasapoarte digitale pentru textile de uz casnic cum ar fi perdele și cearșafuri.
Unde merge prost în practică
O primă situație în care lucrurile merg prost: o întreprindere presupune că este "prea mică" pentru a se încadra în regulament, fără ca acea presupunere să se bazeze pe o dispoziție concretă. Articolul 22 tratează modul în care Comisia ține seama de întreprinderile mai mici atunci când elaborează reguli, nu despre o scutire generică.
O a doua situație: o întreprindere așteptă cu colectarea datelor de bază despre materiale și origine, presupunând că oricum va veni o amânare. Dacă în actul delegat nu este inclusă nicio amânare pentru propriul grup de produse, atunci va apărea din nou presiune de timp.
O a treia situație: o întreprindere citește despre o reglementare mai ușoară pentru micile întreprinderi într-un alt dosar — de exemplu, în cadrul răspunderii extinse a producătorilor — și presupune că aceeași excepție se aplică și pașaportului produsului. Aceste două reglementări sunt separate una de cealaltă, ceea ce se explică pe pagina despre responsabilitatea extinsă a producătorului pentru textile și relația cu pașaportul produsului.
O a patra situație: o întreprindere pornește de la un concept publicat al actului delegat, în timp ce textul final poate să se schimbe. Dispoziții privind micile și întreprinderile mici și medii pot fi ajustate în faza finală a unui proces legislativ.
O a cincea situație: o întreprindere crede că ESPR și Strategia europeană pentru textile au același domeniu de aplicare și aceleași excepții, în timp ce acestea sunt linii de politică separate cu propriul statut. Diferența dintre acestea este explicată pe pagina despre diferența dintre ESPR și strategia textilă europeană.
Ce puteți documenta
- Un aperçu de propriile grupe de produse (îmbrăcăminte, accesorii, îmbrăcăminte de lucru, textile de interior) și pentru fiecare grupă starea actului delegat aplicabil.
- O notă cu data și sursa textului consultat cel mai recent al articolului 22 din ESPR, pentru a fi clar ce versiune a fost evaluată.
- Un aperçu al furnizorilor și fabricanților care pot furniza date despre materiale și origine, chiar și atunci când obligația nu este încă activă.
- O notă cu privire la eventualul tratament separat al mostrei sau al produselor nevândute, ținând seama de întrebarea dacă este necesar un pașaport al produsului pentru mostrei din showroom care nu sunt vândute.
- Un moment fix în an pentru a verifica starea actelor delegate, în loc să se concluzioneze o singură dată că întreprinderea este "prea mică" și să se lase acest subiect să se odihnească.
Aceasta nu este un sfat juridic. Această pagină oferă informații generale despre reglementările pe care se concentrează această platformă. Nu-ți cunoaștem situația. Dacă aveți îndoieli cu privire la propriul caz, consultați un avocat sau autoritatea de supraveghere competentă.
Scris cu AI pe baza surselor de mai sus, verificat de o persoană pe 2026-08-22. Ceva nu este în ordine? Anunțați-ne — corecțiile au prioritate.